"Odată cu trecerea în viaţa fără de moarte, Grigore Vieru s-a mutat într-o stea".
Aceasta este părerea interpretului român, Fuego, care a avut o legătură deosebită cu poetul. Interpretul îşi aminteşte cu durere de ultima zi în care l-a văzut pe Vieru.
http://www.jurnaltv.com/66459/
Paul Surugiu, cel care a pus mult suflet în interpretarea versurilor lui Grigore Vieru, l-a îmbrăţişat ultimul, şi pentru ultima dată, pe poet.
"Grigore Vieru – spune Fuego – a fost mai mult decât un poet, a fost un destin, o mare conştiinţă a timpului nostru. A plecat atât de dureros şi de nedrept dintre noi, mutându-se într-o stea şi cu forţa extraordinară a fiinţei plăpânde şi invincibile a strigat: «Nu am, moarte, cu tine nimic!». M-am identificat prin muzică cu maestrul, care m-a iubit ca şi pe propriul fiu şi prin mine el va exista. Am fost ultimul artist care l-a îmbrăţişat pe scenă, fiind prezent la Cahul, la invitaţia domniei-sale, la sărbătorirea Poetului nepereche Mihai Eminescu, care de ziua naşterii lui şi-a ales perechea. Adâncă şi pioasă plecăciune, maestre! Dumnezeu să vă ridice în lumină şi să vă odihnească sfere înalte ca spiritul dumneavoastră!"
Aceasta este părerea interpretului român, Fuego, care a avut o legătură deosebită cu poetul. Interpretul îşi aminteşte cu durere de ultima zi în care l-a văzut pe Vieru.
http://www.jurnaltv.com/66459/
Paul Surugiu, cel care a pus mult suflet în interpretarea versurilor lui Grigore Vieru, l-a îmbrăţişat ultimul, şi pentru ultima dată, pe poet.
"Grigore Vieru – spune Fuego – a fost mai mult decât un poet, a fost un destin, o mare conştiinţă a timpului nostru. A plecat atât de dureros şi de nedrept dintre noi, mutându-se într-o stea şi cu forţa extraordinară a fiinţei plăpânde şi invincibile a strigat: «Nu am, moarte, cu tine nimic!». M-am identificat prin muzică cu maestrul, care m-a iubit ca şi pe propriul fiu şi prin mine el va exista. Am fost ultimul artist care l-a îmbrăţişat pe scenă, fiind prezent la Cahul, la invitaţia domniei-sale, la sărbătorirea Poetului nepereche Mihai Eminescu, care de ziua naşterii lui şi-a ales perechea. Adâncă şi pioasă plecăciune, maestre! Dumnezeu să vă ridice în lumină şi să vă odihnească sfere înalte ca spiritul dumneavoastră!"
